Puteam fi eu! Saru'mana, tata!

Nu stiu cum se face, dar eu, de la o vreme,tot intalnesc OAMENI!
Oameni cu suflet, oameni buni care sunt in stare sa treaca peste problemele lor si sa se gandeasca si la altii! Oameni care vor si pot sa FACA CEVA!
La noi, Craciunul a venit mai devreme, ni l-au adus copiii de la Gaesti, prin bucuria lor! La noi, de vreo saptamana, tot e Craciun.
O mana de oameni, sa zic 40, am mers sa colindam si sa fim colindati.Pregatirile pentru colindat au inceput cu o saptamana in urma, in atelierul lui Mosu', apoi a venit iarmarocul de iarna "Craciun pentru fiecare" si apoi...copiii!Prima oprire!
Plini de entuziasm si cu emotiile la maxim ne-am imbarcat de la Agip-ul de la Pacii cu destinatia: bucurie!
Am ajuns acolo si am inceput sa descarcam masini intregi de "de toate".
Si copiii aveau emotii, spuneau poeziile pe repede inainte si de-abia asteptau sa primeasca darurile de sub pom.
In toata avalansa de sentimente ce ma incercau ma gandeam: puteam fi si eu ca ei!Puteam sa am si eu aceeasi soarta nedreapta, puteam sa ma bucur de afectiune doar din partea ingrijitoarelor si a oamenilor de bine care se gandesc si altii!
Apoi mi-am amintit de tata!
Saru'mana, tata, ca nu m-ai lasat sa stau departe de tine si de fratele meu!
Bucuria pe care o simt de ceva vreme incoace se datoreaza celor 40 si ceva de voluntari,carora le multumesc din suflet,si copiilor, pentru ca am zambit impreuna!